„ Psihologii nu pot explica un fapt care, pur și simplu, este imposibil de înțeles de psihologie; o persoana este avansata la locul de munca, primește mulți bani , atenție, respect dar , pe urma, se spânzura. Psihologia nu poate explica acest lucru . O emoție pozitiva trebuie sa ducă la fericire, însă aceasta duce la sinucidere, iar în acest caz, noua ne iese la suprafața un bagaj de emoții; dacă nu ai acceptat purificarea înainte de a primi fericire, atunci mori chiar în clipa de fericire. Cu alte cuvinte, fericirea devine dușmanul tău de moarte.
Tocmai din acest motiv, multor oameni nu li se dă voie sa aibă fericire, fie – sub formă de bani, fie- sub formă de faimă, fie - sub formă de familie, de relații amoroase cu cineva, de indeplinire a dorintelor etc.
Fericirea, așa cum se mai spune, trebuie meritată. Din acest motiv, acel om care poate să reziste unei lovituri, care poate să obțină ceea ce-si dorește după un efort, care poate să lupte cu o situatie- să o învingă fără ură, supărare sau tristete, acest om este demn de fericire și acest om își va dobandi propria menire după un efort.
Este nevoie de energie pentru a te realiza pe sine. Dar energia este ucisă prin ură, supărare tristete, judecată, atasament, excese alimentare, abuzul de sex, etc.
Cu alte cuvinte, prin intermediul emotiilor agresive care ucid iubirea, prin atasamente și tolerarea dorintelor care epuizează iubirea, noi pierdem principala energie strategică vitala și, pe urma, este destul de greu, să vorbim despre menire, despre indeplinirea propriilor dorințe.
Din aceasta cauza , în primul rând, trebuie să te aduci pe tine însuți într-o stare armonioasă, trebuie sa înveți să intri în conflict cu lumea inconjuratoare fără ură, furie sau tristete, trebuie să obții ceea ce-ți dorești după un efort, să nu te sfiesti de propriile dorințe.
Conform Bibliei, ce spunea Hristos?.. .”Sa nu va îngropați talantul în pământ.”
Talantul este un simbol al energiei . Acea persoană care leneveste, care nu vrea sa reușească după un efort, nu evoluează, nu va realiza niciodată nimic.
Omul își croieste singur drumul în viața. Aceasta frază este cunoscută de toți.
Să analizăm cum apar obiceiurile proaste.
Despre ce este vorba? Notiunea de plăcere și satisfactie are legătură cu eliberarea de energie. Un om se simte bine atunci când...de exemplu, sufletul a început să zboare. Un om simte bucurie. Acest lucru înseamnă ca el are o energie ridicată.
Atunci când omul cânta, atunci când energia lui dă pe afara, el începe să cânte și să danseze. Din această cauză, sentimentul de fericire are lagătura cu o energie crescută. Atunci când un om trăiește moral, respectă poruncile, nu zgarcenie, nu invidia , gelozia, sunt forme ale atasamentului, SUNT UN INDICATOR AL FAPTULUI CA OMUL UITA DE DUMNEZEU și începe să se afunde în aceasta lume.
În momentul în care iubirea fata de Dumnezeu se afla pe primul loc – cea mai importanta prunca; „Iubeste-l pe Dumnezeu mai presus de orice” pare a fi un indemn. Defapt acest lucru reprezintă o bioenergie.
Atunci când ai recunoștință fata de Creatorul care ne-a dat viața și la tot ce este viu, fata de Creatorul care ne ofera energia iubirii și a vieții în fiecare fractiune de secunda, iată ca, în momentul în care noi simțim aceasta recunoștință, atunci noi deja privim lumea în mod secundar și niciodată nu ne vom atasa de bunurile vieții pentru ca Dumnezeu este veșnicie, iar toate acestea sunt efemere.
Atunci când sufletul se ataseaza de ceea ce este efemer - de instincte, de dorintele noastre, atunci noi simțim ca toate acestea se vor pierde și noua ne apare TEAMA, ne apare judecata, ura fata de cel care poate sa ni le ia cu forța și tristete atunci când am fost deposedati de acest lucru și începe un ciclu de probleme.
Din acest motiv, când omul uita de Dumnezeu, când omul încetează sa mai aibă grija de sufletul sau, când el nu indeplineste poruncile, când începe să se inchine plăcerilor, atunci sufletul lui începe să se ataseze. Cu cât sufletul se ataseaza mai puternic, cu atât agresivitatea și teama, și ura, și invidia, și judecata, și tristețea devin mai puternice. Și iată ca atunci sufletul începe să-și piarda forțele, iubirea dispare din suflet și omul are un sentiment de stres, durere , chin.
Atunci el încearcă sa suplineasca aceasta lipsa de iubire din suflet prin plăcere. Plăcerea și satisfactia pot sa ofere sentimentul de fericire pentru o anumita perioada de timp, cu alte cuvinte, un surogat al fericirii; în loc să se orienteze către iubire, omul se orienteaza către plăceri. Și iată, atunci apare inclinatia spre o anumita plăcere.
Dacă ai băut, are loc o eliberare de energie și atunci primești plăcere.
Dacă ai fumat, atunci are loc o eliberare de energie și primești plăcere.
Dacă ai făcut sex, atunci ai parte de satisfactie. Parca ești fericit.
Însă toate acestea nu duc nicăieri pentru ca fără iubire....
Atunci când apare iubirea, noi ne deschidem. Noi primim o energie noua prin intermediul iubirii, iar atunci când noi primim plăcere prin intermediul mancarii, al alcoolului, al sexului, al jocurilor de noroc și altele, atunci ne secatuim de energie pe noi înșine.
Nu apare o energie noua, iar noi ne aruncam propria energie și atunci începe o epuizare de energie ca de la un drog. De aceea , toate așa-numitele obiceiuri nocive reprezintă , de fapt, un doping, reprezintă o constrangere a organismului pentru a primi plăcere.
Dar aceasta nu este acea plăcere pe care noi o primim în mod natural ci o violența asupra propriei persoane, o violența asupra propriului suflet când omul încearcă să se facă fericit pe sine cu ajutorul anumitor preparate, prin anumite instincte animalice.
De regula , acest lucru nu duce nicăieri și este calea spre boli și probleme. Și în principiu, dacă am analiza astfel, atunci totul va fi destul de simplu și clar dacă noi ne vom aminti de criminali. Hoții, ucigasii, ticalosii sunt acei oameni care au uitat de moralitate și din sufletul cărora dispare iubirea. Și atunci lor le rămâne doar o singura varianta de a fi fericiți; alcoolul, narcoticele, sexul, jocurile de noroc.
Lumea interlopa nu are practic deloc alte distractii. Și acest lucru nu duce nicăieri. Din aceasta cauza, atunci când omului ii apar obiceiuri nocive, acest lucru vorbese despre faptul ca sufletul lui a slăbit, ca iubirea dispare din suflet, ca el nu poate sa ierte, ca acesta a încetat sa mai simtă prezenta lui Dumnezeu în toate și ca sufletul începe să se secatuiasca de energie.
Din acest motiv, când un om își stapaneste obiceiurile nocive, acest lucru este prima etapa. Mai departe , trebuie să-ți reânvii sufletul, sa înveți sa iubești.
Acest lucru este o cale dificila, dar este singura cale adevărata, care îl salvează nu doar pe omul însuși, ci și pe urmasii săi....”
Sursa; Serghei Nikolaevici Lazarev
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu