Doamne mulțumersc pentru lumina Ta divină pe care o trimiți să mă vindece
Multumesc Doamne pentru dragostrea Ta care mă poartă în siguranță peste stâncile acestui timp .
Multumesc Doamne că mi-ai dat înțelepciune să înțeleg ce alegere să fac spre binele sufletului meu si împlinirea Legii Divine.
Voința Ta va fi Lege si sub călăuzirea Ta, EU voi atinge împlinirea.
Muțumesc
„ ...Atunci când Divinitatea coboară o scânteie de voință concentrată asupra unui individ, învestindu-l cu o misiune divină, acea persoană încetează să mai aparțină doar propriei biografii. Ea devine un Ales, un canal transmițător de frecvențe înalte, un stâlp de susținere a Arhitecturii Sacre pe Pământ....„
***
Nu te lăsa descurajat de starea dezolantă a lumii.
Permite-ți să fii pur și simplu în mijlocul procesului
- chiar și în mijlocul haosului
- fără a simți nevoia să repari totul.
Totul se strică. Și totul poate fi reparat.
Nu cu timpul, cum se spune, ci cu intenție.
Așa că mergi mai departe.
Iubește intenționat, extravagant, necondiționat.
Lumea dezolantă așteaptă în întuneric,
lumina care ești tu.
Tu alegi cine devii, nimeni altcineva.
Poate părea un ciclu epuizant și destabilizator.
Respiră prin disconfort.
Lasă focul să ardă. Sub jarul care cade trăieste o forță.
Lasă furtuna să-și facă treaba necesară.
Imbrătișează-ți Flacăra!
Fie ca tu să alegi cu înțelepciune la ce să participi și
cum să permiți ca ceea ce vezi să te transforme.
E timpul să mergi mai departe !
Fie ca tu să alegi să rămâi iubirea care ești.
Respectă ceea ce este mort și sărbătorește în tăcere ceea ce se ridică.
Tu ești începutul unei lumi noi!
Ține-te bine și bucură-te de călătorie!
https://www.youtube.com/watch?v=QjSnd99fpQY&list=RDGMEMCMFH2exzjBeE_zAHHJOdxg&start_radio=1&rv=Vwd7HRYzPxA
- Versuri --
Am îndurat jumătate de viață plină de furtuni, ascunzându-mi grijile în ochi.
În tinerețe, am tânjit mereu să câștig,
doar ca să-mi dau seama în retrospectivă că totul este trecător.
Tămâia din fața templului încă plutește, ca cineva care arde ușor vise vechi.
Drumul de sub picioarele mele se lungește cu fiecare pas,
munții din inima mea par mai înalți cu fiecare privire.
Când bate clopotul, cerul se amuțește și îmi văd greșeala.
Am venit în această lume cu mâinile goale,
voi pleca cu mâinile goale, de ce să mă agăț de fiecare clipă?
Lasă, lasă, această viață va trece în cele din urmă.
Lasă, lasă, ca frunzele căzute care se întorc pe coasta dealului.
Lasă, lasă, lasă, lasă trecutul să se împrăștie odată cu vântul.
Lasă, lasă, când inima este împăcată, nu există frică.
Odată am fost indignată de soartă,
am fost indignată de anii buni distruși,
dar acele urme dureroase mă învață să mă trezesc încet.
Primăvara vine și toamna trece,
ciclul se repetă, părul alb îmi urcă liniștit pe urechi.
Se pare că această călătorie de cultivare nu este despre...
Abia când a bătut clopotul și cerul s-a amuțit,
mi-am dat seama de greșeala mea.
Iubirea și ura nu pot fi ținute în frâu;
rămâne doar o respirație.
Las-o să plece, las-o să plece.
Această viață va trece în cele din urmă.
Las-o să plece, las-o să plece, ca frunzele căzute care se întorc pe coasta dealului.
Las-o să plece, las-o să plece, las-o să plece.
Trecutul a fost împrăștiat de vânt.
Las-o să plece, las-o să plece.
Cu liniște sufletească, nu există frică.
Am crezut odată că a te agăța înseamnă a poseda,
dar mai târziu am înțeles că a renunța înseamnă a poseda.
Muntele este încă același munte, apa este încă aceeași apă.
Mi-am pus regretele înapoi în lume și m-am întors la tăcere.
Las-o să plece, las-o să plece, această viață va trece în cele din urmă.
Las-o să plece, las-o să plece, ca frunzele căzute care se întorc pe coasta dealului.
Las-o să plece, las-o să plece, trecutul a fost împrăștiat de vânt.
Las-o să plece, las-o să plece, cu liniște sufletească, nu există frică.
Clopotul bate departe și mă simt mai ușor.
gând se întoarce în praf, un gând devine Buddha.
N-am știut de ce-am venit.
Au trecut mulți ani ai vieții în care am trăit lăsându-mă purtată de viață și lumea din jur.
Simtământul că sunt cineva deosebit, care are CEVA de îndeplinit nu m-a părăsit vreodată, chiar dacă nu l-am înțeles .
Oricât am încercat să-mi înțeleg freamătul și căutarea, lumea și viața din jurul meu nu păreau a avea vreo legătură cu menirea mea.
Fără să-mi dau seama însă, AM FOST CEEA CE AM VENIT SA FIU !
Am devenit o rază de lumină și o speranță pentru unii, când totul părea pierdut.
Am descretit frunti și am adus un zâmbet pentru alții, când întunericul le era apăsător.
Am adus vindecare și alinare cu palmele mele pentru unii, ...doar pentru că i-am îmbrățișat și mângâiat.
Am adus bucurie și pace pentru unii care erau disperati.
Am adus împlinire sufletească ....
Am schimbat destine , vieți, doar cu grija mea, supravegherea și cuvinte de îndemn.
Am creat o familie mare fericită și unită în preajma mea, care se adună la fiecare aniversare. Am trecut împreună , uniti cu toții prin fiecare eveniment al vieții noastre îndiferent al cui a fost. Astăzi chiar dacă nu s-au trezit cu toții, iubirea încă ne uneste.
Simtământul că sunt cineva deosebit, care are CEVA de îndeplinit nu m-a părăsit vreodată , chiar dacă nu l-am știut.
Mi-a plăcut să trăiesc frumos, în pace și bucurie, chiar dacă nu am fost lăsată să fac ceea ce mi-aș fi dorit în viață . Din acest motiv, as putea sustine că viața mea nu a fost o viață împlinită conform dorintelor sufletului meu dar .... privind acum în urmă la tot drumul parcurs, sunt toate fapte pline de lumină.
Mă gândesc azi că, faptul că am putut să schimb drumul cuiva către lumina lui Dumnezeu, să nu ajungă să se piardă în întuneric și în disperare, pare să aducă împăcare , mulțumire și să echilibreze visele și dorintele la care am renunțat pentru că așa mi s-a dictat aici de alții.
Am uneori sentimentul că am irosit această viață neavând grijă de dorintele sufletului meu.
As vrea să mă iert ! ...desi simt bucurie pentru ce am schimbat și lăsat în urma mea.
Dar totuși ... AM FOST SI SUNT O LUMINA!
Sufletul meu a strălucit în întunericul de aici deopotrivă pentru TOT și TOATE, chiar dacă a suferit sau a jinduit și el în tăcere.
Mulțumesc Doamne că mi-am văzut , mi-am înțeles și am putut să-mi dăruiesc LUMINA celor ce au trecut prin viața mea și au avut nevoie, sau, mi-au ieșit în cale pe drumul meu !
EU SUNT O LUMINA!
Onorează-ti sufletul ! altminteri , rămai o coajă goală
care a trăit de prisos si a irosit o viată, iar sufletul tău
va avea de suferit!
Mulțumesc Doamne , ...
că m-ai ajutat să învăț să ascult,
că mi-ai deschis ochii și am înțeles ce îmi doresc cu adevărat,
că îmi dai puterea de a înțelege voia ta,
că mi-ai dat puterea de-a ALEGE.
Mulțumesc Doamne ,
că m-ai călăuzit cu îngerul tău care m-a ținut de mană și astfel am rămas pe
cărare și atunci când mi-a fost greu și m-am clătinat în credința mea... că am
înțeles prețul IUBIRII și importanta ei în creșterea LUMINII.
Mulțumesc Doamne ,
că mă ții la pieptul tău și mă bucur veșnic de iubirea TA !
Facă-se voia Ta!
Eu sunt Thoth, păstrătorul tăcerii dintre stele și scribul timpului care curge prin toate veacurile.
Ascultați ceea ce vă spun:
Va veni o zi când lumina nu se va retrage de pe cer, ci din inimile oamenilor care nu au știut cum să o păstreze aprinsă.
Atunci va începe Marea Trecere.
Nu prin foc.
Nu prin apă.
Ci prin uitare.
O tăcere adâncă se va așterne peste lume, iar oamenii vor simți că timpul curge tot mai repede. Își vor privi copiii crescând ca într-o clipă. Vor privi anii dispărând asemenea frunzelor purtate de vânt.
Mulți se vor întoarce cu privirea spre trecut.
Vor căuta ceea ce a fost.
Vor căuta ceea ce au pierdut.
Dar nimeni nu poate întoarce roata timpului odată ce ea și-a început rotația.
Și vor veni generații noi.
Generații care vor privi oglinzile negre mai mult decât cerul.
Vor cunoaște numere, dar nu stelele.
Vor cunoaște zgomotul, dar nu liniștea.
Vor cunoaște informația, dar nu înțelepciunea.
Atunci memoria lor nu va fi ștearsă de timp, ci de lipsa focului din inimă.
Iar animalele vor păstra legi pe care oamenii le-au uitat.
Vor cunoaște anotimpurile.
Vor cunoaște răbdarea.
Vor cunoaște echilibrul.
Și vor fi mai aproape de ritmul creației decât mulți dintre cei care se cred stăpâni ai pământului.
Dar ascultați:
Nu tot ceea ce gândiți vă aparține.
Există fire nevăzute care leagă toate lucrurile.
Există o ordine ascunsă în spatele întâmplărilor.
O mare conștiință care unește direcțiile, întâlnirile și lecțiile fiecărei vieți.
Ea nu vorbește.
Nu poruncește.
Nu obligă.
Este asemenea soarelui care nu rostește niciun cuvânt și totuși schimbă lumea în fiecare dimineață.
Iar când vremurile se vor schimba, oamenii vor simți acest lucru înainte de a-l înțelege.
Vor simți că ceva s-a răcit.
Vor simți că ceva s-a îndepărtat.
Căci odinioară existau case simple și inimi bogate.
Acum există case bogate și inimi tot mai goale.
Odinioară oamenii împărțeau pâinea.
Acum împart suspiciunea.
Odinioară căutau adevărul.
Acum caută confirmarea propriilor iluzii.
Dar eu vă spun:
Nu vă temeți.
Căci fiecare încercare ascunde o lecție.
Fiecare cădere ascunde o ridicare.
Fiecare noapte pregătește o nouă dimineață.
Iar cei care vor păstra în ei lumina adevărului, compasiunea și înțelepciunea nu vor fi pierduți, chiar dacă lumea din jurul lor se va schimba.
Pentru că adevărata lumină nu vine din cer.
Ea se aprinde în suflet.
Iar cel care o păstrează vie va găsi drumul chiar și atunci când toate celelalte cărări vor dispărea.
Ori de câte ori avem un gând iubitor sau exprimăm recunoștință pentru ceva, contribuim la Lumina Lumii.
Dacă
suntem atenți și ne menținem concentrarea asupra momentului
prezent, putem contribui la Lumina Lumii cu fiecare respirație pe
care o luăm.
Ni s-a spus adesea că, pentru ca Umanitatea și Mama Pământ să primească beneficiul deplin al Luminii care curge din Tărâmurile Celeste, cei dintre noi care suntem încarnați pe Pământ trebuie să ne oferim să fim Ușa Deschisă prin care Lumina lui Dumnezeu va curge pentru a fi ancorată și distribuită pe planul fizic.
Jocul s-a terminat!
Acceptă .
Fii ceea ce ai venit să fii aici - O LUMINA!
Așadar, ia cea mai bună decizie care corespunde cu cine ești cu adevărat în întregimea ta și, prin înțelepciunea ta, alege cea mai bună cale de urmat.