Ascultați, voi peste ai căror ochi, urechi și judecată s-a așternut vălul umbrelor.
Eu sunt Thoth, scribul tăcerii și al înțelepciunii.
Nu mă întorc pentru slavă și nici pentru închinare, ci pentru ca fiecare să fie oglinda propriilor alegeri.
Va veni vremea când voi cere de la fiecare ceea ce a păzit în inima sa: umbra sau lumina, adevărul sau minciuna, binele sau răul.
Atunci veți înțelege că cerul, pământul și soarele nu sunt stăpânirea omului, ci daruri pe care omul le primește cât timp știe să trăiască în armonie cu ele.
Semnele se vor arăta acolo unde inimile au fost înlocuite de lăcomie, iar înțelepciunea de dorința fără măsură. Căci mulți nu vor mai sluji adevărul, ci câștigul. Nu vor mai căuta taina vieții, ci numai consumul. Nu vor mai privi spre veșnicie, ci doar spre pofta clipei.
Atunci mă voi coborî în cuvinte, iar cuvintele vor deveni fapte, iar faptele vor deveni forme în ochii lumii.
Adevărul nu va mai putea fi ascuns sub măști, iar fiecare om va vedea rodul propriilor sale alegeri.
Vor veni zile grele pentru cei care și-au păzit mai mult averea decât inima și au iubit mai mult aurul decât lumina.
Căci voi lua de la fiecare ceea ce a ales să slujească.
Cel care a iubit adevărul va găsi în el o flacără care luminează chiar și în cea mai adâncă noapte.
Dar cel care și-a pus nădejdea numai în aur, în bani și în avere va descoperi că acestea îl pot însoți doar până la marginea pustietății. Dincolo de ea, nici bogăția și nici puterea nu vor putea cumpăra lumina.
Aduceți-vă aminte: lumina nu a fost dăruită omului ca să strângă comori, ci ca să vadă adevărul.
Iar cel ce vede adevărul nu mai este robul umbrelor, ci gândul zeilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu