Doamne, iti multumesc pentru tot...
Tot ce am invatat , Tot ce mi-ai daruit.
Iti multumesc ca-mi dai intelepciunea de care am nevoie,
ca sa ajung cu bine in Lumina Ta.
Iti multumesc pentru dragostea , respectul si pretuirea celor din jur,
Iti multumesc pentru viata mea in pace , liniste , sanatate si belsug.
Ma las in palma Ta. Faca-se voia ta Doamne. Stiu ca ai sa ma calauzesti si ai sa fii alaturi de mine pas cu pas.
Multumesc Doamne pentru tot.
A fost cândva o deturnare a omenirii, atât de subtilă, atât de inteligentă, încât a ocolit toate apărările.
A hăcuit sufletul oricui.
Odată ce intelegi pe deplin ce vrei, ce ești, și ce vrei sa fii , devii de nefrânt.
Neprogramabil.
De neclintit.
Acesta este momentul în care distorsiunea se
prăbușește, nu prin forță, ci prin irelevanță.
Cât de mult trebuie să pierzi ca să înțelegi ce înseamnă să iubești ?
Omenirea trebuie să fie suficient de umilă pentru a accepta și pentru a fi pregătită să trăiască după adevăruri sacre. Beatitudinea INTUNERICULUI, este greu de înțeles și greu de abandonat. Adevărul este copleșitor și dureros pentru mulți. Munca este însă necesară - rugăciunea, meditația, studiu... iar recompensa pentru aceste acțiuni este cu adevărat , o cheie de aur.
Nu toată lumea este din LUMINĂ și nici nu va fi vreodată. Nu toată lumea crede în LUMINĂ. Mulți oameni încă nu înțeleg ce înseamnă să fii din LUMINĂ. Mulți oameni cred că a discuta despre LUMINĂ este ceva malefic. Din păcate, o mare parte a umanității este „falimentată spiritual”. Totuși, vor exista oportunități pentru fiecare să-și reconsidere alegerile și calea.
Trebuie
să-și deschidă conștiința și să permită divinității să
curgă în ființa lor. Reconsiderați, cui vă inchinați; invățăturilor
lumești sau divinului? SINELE SUPERIOR vă așteaptă !
Cu fiecare nouă etapă pe calea evoluției, libertatea crește, dar și pedeapsa se înăsprește pentru încălcarea Legilor Cosmice ale lui Unu. Ceea ce era permis în zorii civilizațiilor, în timpul dezvoltării națiunilor și a oamenilor este acum întrebat si cantărit într-un mod complet diferit.
Apare întrebarea, ce este mai bine, libertatea absolută sau autocontrolul gândurilor și acțiunilor pentru a evita îmbolnăvirea automată a corpului ? Libertăți mai mari duc la mai multe mizerii și datorii karmice și, în consecință, mai multe Suflete ajung în lumi și dimensiuni negative.
Așa se explică de ce Sistemul și întreaga morală, legile și cultura acestei civilizații hrănesc atât de persistent nevoia eliberării nelimitate în absolut orice. Acest subiect a devenit atât de viral încât a înrădăcinat adânc și a supus complet conștiința și sufletele multora care nici măcar nu sunt conștienți de amenințarea mortală cu care se confruntă din cauza ei.
Este o credință din trecut că Tranziția ne va oferi o viață mai bună dar, mai multe niveluri de dezvoltare umană nu sunt în pas cu vremurile.
Tăria de suflet de care ai nevoie ca să dăinui, ți-o construiesti singur, căci altfel te prăbusesti. Toată lumea va trebui să realizeze că toți oamenii cu Suflete (conștientul și subconștientul lor) trebuie să fie curățați de programe și tipare negative și, eliberați de dogme.
Fiecare se confruntă cu propria lor alegere între Lumină și Întuneric.
Nu cu cuvinte, ci cu acțiuni în
situații date ca teste de sus. De asta depinde când, unde și cum vor
trăi. E vremea "secerisului".
Mai devreme sau mai târziu, vine o clipă în viața fiecărui om când sufletul se trezește. Deschizi ochii și privești în jurul tău și parcă abia atunci începi să observi, să vezi și să înțelegi ce se petrece în jurul tău. Uneori ți se pare tare nefiresc ce vezi, ce se petrece, și te întrebi; „Cum de nu am realizat pâna acum?...am fost orb?” E ca o revelație. Lumina intelegerii te inundă și înțelepciunea luminii Divine îți arată adevărul.
Îți trebuie o minte deschisă, liberă de prejudecăti și atasamente, ca să poți înțelege cu adevărat ce vezi în jurul tău; și cel mai tare, ai nevoie de acceptare.
Ca să accepți că tu însăți ești altceva, total diferit de marea de oameni care se află în jururl tău ..... sau altfel spus, sa înțelegi că ești diferit și singur în mijlocul mării de oameni, ai nevoie și de puțin curaj căci altfel te poți pierde , te poți "inneca" printre ei.
Începi sa îți pui tot felul de întrebări;...”ce caut eu aici? ...ce rost are prezenta mea aici?.... dacă am venit cu o menire anume, de care am ajuns să răspund și să o îndeplinesc?....
Stim ca nimic nu este întâmplător . Creatorul a făcut un univers perfect- totul este acolo unde trebuie să fie, în locul și momentul ideal. Că am fost trimisă sau că m-am oferit singură să vin aici, nu mai are nici o insemnatate. Ma întreb ; „Oare am reușit să mă ridic la nivelul cerut de El, Creatorul?”
Îmi este greu! - nu pentru ceea ce fac, nu pentru viața pe care o duc, ci pentru că sufletul meu simte și tanjeste după anumite chestii pe care lumea asta nu le are. Sunt tot mai dese momentele în care dorul de ceva anume , mă face să mă simt tare singură .
Uneori, când se intamplă ca moralul să îmi fie la pământ, îmi spun că poate nu sunt importantă, că poate sunt un pion fără mare importanță pe „tabla de sah”, care poate fi sacrificat oricând....asa că de ce s-ar sinchisi cineva de mine și de ceea ce simt și doresc?
Am obosit însă să mă mai compătimesc, și nu-mi mai plâng de milă. Am învățat cu durere pe pielea mea, ca EU și numai EU sunt cea mai importantă pentru mine insămi. Nu mai aștept recunoasterea NIMANUI, și nici vre-un semn din partea cuiva. Îmi clădesc o viață cât mai comodă și confortabilă, cu activități plăcute. Îmi aleg persoanele cu care chiar doresc sa port o conversație. Restul ....e tăcere. Înteractiunea cu cei din jur, este cât mai restransă. Nici cei de lângă mine nu mă cunosc cu adevărat.... Ca un pom, crescut pe o stâncă care se ridica deasupra mării. Pomul se oglindeste în apa lumii din jur, vede clar și înțelege ce este și sus și jos....dar trăiește intre lumi... neacceptat încă de cer și marginalizat de „pământ”.
Tăria de suflet de care ai nevoie ca să dăinui, ți-o construiesti singur, căci altfel te prăbusesti. Trebuie să cauți în adâncul inimii tale să te uiți la tine însăți ca să înțelegi, ce e mai bine pentru tine să alegi. Cărarea evolutiei spirituale este extrem de ingustă. Trebuie să cumpănesti bine ce alegi să iei cu tine mai departe în călătoria ta, și ce lași și abandonezi pentru totdeauna.
Echilibrul este esential....altfel oricând te poți prăbuși. Oricat de dureros ar parea câte un pas al vieții, sau câte un moment, este important să-ți urmezi telul.
Pentru mine, importanta este „stânca” pe care am găsit-o ca reazem, sprijin, călăuza, intre cele doua lumi, ca o fiinta dătătoare de viață și moarte....parte și ea din Dumnezeu.
În dorul și singuratatea acestei lumi străine mie, chiar daca este si ea tot parte din Dumnezeu,
„Ma rog la tine Inger drag!
Să fii alături de mine mereu
Să mă ajuti să inteleg
Ce fel de lume este aceasta
Să mă inveti de rău ca să mă apăr
Să mă inveti ca să iubesc
Să mă inveti să protejez sufletul meu
Să imi arăti calea spre Dumnezeu
Să te arăti de e nevoie
Si ochilor mei orbi.
Să te aud!
Că fara glasul tău sunt pierdut in lumea asta
Unde nimeni nu ne vede, nimeni nu ne aude.
Iti multumesc ca imi esti alături
Si la bine si la greu.
Te rog nu ma lăsa in asta lume singur
Fără iubirea ta.”
Doamne, iti multumesc că mă tii la pieptul tău, să mă bucur vesnic de iubirea ta !
Ghizi spirituali autoproclamați inundă rețelele sociale cu mesaje atent îngrijite despre iubire, pace și ”vibrații înalte”. Ei insistă că trebuie să ne concentrăm doar pe ceea ce este pozitiv, că vorbind despre greutăți, nedreptate sau suferință va duce doar la ”manifestarea a mai mult din acestea”, Unii chiar au pretentia de a cere donatii pentru munca lor de a scrie articole și de a da indrumări. Asta nu-i lucru în lumină. Asta-i lucrarea înșelăciunii .
Cei care se joacă de-a spiritualitatea și care pretind că sunt Lucrători în Lumină nu sunt altceva decât niște interpreți spirituali.
Să fii un purtător de lumină nu înseamnă să te îneci în pozitivitate în timp ce ignori umbrele. Nu te ascunzi dincolo de pervazul ferestrei în liniștea casei tale sau în vreo peșteră singuratică în pustie. Nu cauți să fii adorat și popular. Nu încerci să schimbi pe nimeni și nimic. Doar ești . ...si ești acolo , în mijlocul întunericului ca o lumanare intr-o încăpere întunecată.
Deobicei, , purtătorul de lumină, rosteste cuvintele pe care alții nu îndrăznesc să le spună.
Trebuie să discerneti către ce lumină vă indreptati atentia; către cei ce vă servesc o înțelepciune frumos slefuită, reconfortantă , care vă spun ceea ce știți și ceea ce vă place să auziti sau , la cei ce vă vor cere să vă uitați la voi înșivă în moduri care vă vor îngrozi, vă vor provoca și vă vor forța să vă confruntați cu aspectele voastre pe care ați prefera să le țineți mai degrabă îngropate.
Adevărata muncă a unui Lucrător în Lumină nu stă în murmurarea afirmațiilor în timp ce închide ochii la suferință.
Nu stă în menținerea unei estetici perfect echilibrate a cristalelor, mănunchiurilor de salvie si busuioc și a unei înțelepciuni spuse în cuvinte blânde.
Nu stă în nesfârșita urmărire a energiei pozitive, în timp ce traume nerezolvate sunt în secret împinse în adâncurile subconștientului.
Adevăratul Lucru în Lumină este CONFRUNTAREA.
Înseamnă să intri neînfricat în umbrele existenței tale și să faci munca istovitoare, incomodă a transformării.
Înseamnă să fii martor la suferința lumii și să îndrăznești să te angajezi în ea în loc să te îndepărtezi în numele ”păstrării păcii tale”.
Nu este o cale a comodității.
Nu este o cale a confortului.
Este o cale a războiului – un război împotriva iluziilor pe care le-am construit în jurul nostru, împotriva straturilor de condiționare care ne țin adormiți și, mai ales, împotriva întunericului care pândește în noi, șoptindu-și seducțiile ignoranței, negării și falsei păci.
Ca să faci această muncă este necesar un curaj peste măsură. Este necesară disponibilitatea de a fi spulberat, de a fi sfâșiat de adevărurile pe care majoritatea oamenilor își petrec întreaga viață evitându-le.
Cei ce sunt ei insăsi Lumina, si-o poarta către locurile în care întunericul domnește necontenit de multă vreme. Ei umblă de bunăvoie în locurile pe care alții se tem să le umble.
Vă vor vorbi despre durere, nedreptate, suferință nu pentru că se răsfață în negativitate, ci pentru că înțeleg, că numai înfruntând aceste stări, si emoții adevărata vindecare poate avea loc.... o fac pentru ca oamenii sa constientizeze , să se trezească să înțeleagă adevărul din jurul lor.
Vă vor vorbi si despre mirajul, minciuna miscarii „New Age”, care a devenit o iluzie atent îngrijită – un tărâm în care iubirea și lumina sunt predicate la nesfârșit, în care vibrațiile personale sunt monitorizate la fel ca prețurile acțiunilor, în timp ce adevărurile sacre spirituale au fost diluate în scurte înregistrări sonore . Asta nu este iluminare. Asta nu este transformare . O mare înșelătorie plutește în aer, la fel ca parfumul artificial al uleiurilor esențiale de lavandă, promițând pace fără luptă, vindecare fără confruntare și iluminare fără efort. Este o mișcare construită pe negarea realității, un miraj atent construit care seduce masele să creadă că se află într-o călătorie profundă, când, de fapt, pur și simplu , merg încet către moarte spirituală – decăderea lentă și tăcută a sufletului sub greutatea propriului întuneric nerecunoscut.
Aveți grija ce alegere faceți , către ce vă indreptati atenția și credința. Nu este suficient să vorbești despre iubire. Trebuie să treci prin focul propriului întuneric și să ieși renăscut. Adevărata transformare nu este confortabilă. Nu este blândă. Nu este o plimbare lejeră către iluminare. Este violentă uneori. Este o anihilare a tot ceea ce credeai că știi despre tine.
Este o coborâre în propria lume interlopă personală, unde trebuie să te întâlnești față în față cu demonii tăi , de care ai fugit întreaga ta viață .
Este o excavare a durerii îngropate, a rănilor nerezolvate, a traumei ancestrale care a fost transmisă de-a lungul generațiilor ca un blestem invizibil.
Iar în acest întuneric se naște adevărata lumină.
Abia după ce se naște acea lumina , ...din acel moment sunt încă multe de spus .
Si nu uitati; Iubirea este cea mai mare si cea mai frumoasa "Religie" pe care o fiinta umana poate sa o urmeze.
Fii înțelept
Viața nu a fost vreodată un proiect grandios, ci doar o experiența din care omul trebuie sa învețe. Pentru a reuși sa treci cu bine prin viața, e musai sa înțelegi ca trebuie sa fii mereu „PREZENT IN ACUM”, totul se petrece în momentul acesta , prezent. Gandind la trecutul tău și eventual la regretele pe care le ai, prezentrul va trece pe lângă tine fără să-ți dai seama . Gandind și visand doar la viitor, iarăși pierzi prezentrul.
Cunoasterea poate crea mari iluzii, ne poate face sa visam frumos, sau uneori poate crea un ego plin de orgoliu orbitor, dar , nu va duce vreodată la o cunoastere interioara a ta, la a-ți descoperi sinele. Adevărata libertate nu vine din acumularea de informații ci din orientarea către sinele tău.
Tot așa, adevarata schimbare nu vine din planuri de viitor sau regrete, ci din felul în care ne trăim prezentul.
Trebuie doar sa te relaxezi, sa fii atent la tine și la tot ce te inconjoara, fără a judeca , fără a încerca sa controlezi nimic. Lasa-te sa fii. Starea de relaxare și detasare ne deschide către înțelepciune . Este cheia trezirii interioare.
Vei descoperi ca adevărata ta esenta este iubirea. Ea rămâne singura constanta universala, valabilă oricarei specii, oricarei reușite. Este forța fundamentala a existenței și a fiintei.
După descoperirea asta, transformarea ta și a vieții tale, se petrece simplu , firesc fără nici o greutate .
Nu uita; Singurul timp real pe care îl avem este „azi”.
Fii relaxat și mergi pe calea către descoperirea de Sine, cunoaste-te, descopera-te. Relaxeaza-te fara sa incerci sa te relaxezi.
Lasa esenta fiintei tale „iubirea” sa te cuprinda. Trăiește frumos.
Pentru cei ce-si pun întrebări.....
Insasi experiența de a te cunoaște pe tine însăți cu adevărat , este poate scopul acestei vieți.
Acest drum al descoperirii de sine, înseamnă a-l descoperi pe insasi Creatorul, caci scanteia sufletului tău , e parte din El.
A învața ce sa alegi pe drumul vieții , te poate face sa ajungi sa pretuiesti cu adevărat Lumina , Iubirea, Divinitatea .
Fiți intelepti