Vrea omul să știe?






 …”Anticristul este eul fals, iar împărăţia sa este conştiinţa socială. Este ceea ce nu permite gândirea nelimitată; iar dogma sa este frica, judecata şi lupta pentru supravieţuire.
 Christul este omul ce exprimă în întregime puterea, frumuseţea, iubirea şi viaţa nelimitată a Tatălui care trăieşte în interiorul său. Este omul care conştientizează că este Divin şi devine această conştientizare, depăşind dogma, profeţia şi frica, întrucât el ştie că dincolo de conştiinţa socială se găseşte tăria nelimitată, numită Dumnezeu….”
                                                       ***
…”A fi Dumnezeu înseamnă să fii cunoaştere nelimitată, existenţă nelimitată. 
     A fi om înseamnă să fii o fiinţă limitată, care nu îşi deschide mintea spre o cunoaştere mai amplă, care acceptă dogma şi nu are experienţă de viaţă, care este cel învăţat şi nu învăţătorul; cel îngrădit şi nu cel ce explorează.
   Aveţi capacitatea de a cunoaşte tot ceea ce se poate cunoaşte. Aveţi capacitatea de a materializa tot ce v-aţi dorit vreodată. Totodată, aveţi capacitatea de a trăi veşnic în corpul vostru, dacă asta este ceea ce vă doriţi. Dar la toate aceste posibilităţi, eul fals spune „Nu”.
 Din acest motiv,  veţi  şti cine este omul – dar Dumnezeu va rămâne pentru totdeauna  un  mister….”
                                                                                                                                RAMTHA


                                                           ***
   In launtrul omului, in inima si mintea lui,  se duce o lupta dintre constientizarea lui Dumnezeu si  recunoasterea eului fals care, nu permite ca gandurile nelinitate sa patrunda in creier, pentru a da nastere exprimarii nelimitate. Aceasta lupta reprezinta razboiul dintre constiinta sociala si cunoasterea nelimitata. Mai simplu spus, omul cunoaste aceasta lupta ca fiinnd intre bine si rau - lumina si intuneric.  In functie de gandurile si faptele voastre, hraniti  si dati tarie uneia din parti, va indreptati catre una din parti.

  La intrebarea din titlu, s-ar putea raspunde cam asa;
* Foarte putini oameni inteleg si incep sa gandeasca , sa isi puna intrebari in afara problemelor de zi cu zi.
* Foarte multi s-au trezit si au plecat pe "carare" la drum, dar, putini sunt cei care au pastrat “cararea” – ceilalti ori au abandonat dezamagiti de promisiuni care nu se mai implinesc odata, ori din proasta gandire si intelegere,  au ratacit “cararea” si s-au pierdut pe drum.
* Foarte putini sunt cei care “asculta” si incearca sa se educe si vor sa fie tot mai buni ca oameni, tot mai curati la suflet, sa atinga perfectiunea.
Voi ce alegere faceti?







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu